O,Dumnezeule atotputernic și veșnic, în mâna Căruia singur sunt izvoarele vieţii și ale morţii, Tu, care rănești și vindeci, care omori și aduci la viaţă, care cobori în mormânt și ridici iarăși, și care ne-ai poruncit să Te chemăm în vreme de necaz, făgăduind că ne vei izbăvi, întinde, Te rog, dreapta măreţiei Tale din înălţime și izbăvește-mă de puterea acestei boli de acum, care altminteri îmi va nimici viaţa. Ai milă de mine, precum ai avut de soacra lui Petru, când zăcea bolnavă de friguri. Mustră boala mea și fă să mă părăsească. Spune numai un cuvânt, o, Doamne, și robul Tău se va însănătoși. Este de ajuns să-i spui: Du-te, și se va duce; căci cred, Doamne, că Tu ești Același ieri, astăzi și în veci. Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine. Prin agonia și sudoarea Ta de sânge, prin crucea și patimile Tale, prin moartea și îngroparea Ta cea scumpă, prin slăvita Ta înviere și înălţare și prin venirea Duhului Sfânt, bunule Domn, izbăvește-mă de boala aceasta care mă ameninţă. Iată, la Tine alerg după ajutor. În ascultare de Tine, mă dau pe mâna doctorului. Dar știu că pot să-mi cheltui toată averea și să nu mă fac mai bine, ci mai degrabă mai rău, dacă Tu, o, Mare Doctor, care în zilele întrupării Tale ai dat vedere orbilor, ai întărit picioarele șchiopilor și ai vindecat femeia cu scurgerea de sânge, nu mă vei ridica și pe mine din boala mea. Tu, dar, care ai binecuvântat legătura de smochine spre vindecarea lui Ezechia, sfinţește mijloacele ce vor fi întrebuinţate pentru însănătoșirea mea. O, nu mă lăsa, asemenea lui Asa, să caut numai la doctor, ci dă-mi să atârn de Tine, o, Doamne, pentru binecuvântare. Iar dacă hotărârea a ieșit ca eu să mor, dă-mi, o, Doamne, să-mi pun casa și inima în rânduială; și, chiar dacă mă vei omorî, dă-mi să mă încred în Tine. În mâinile Tale îmi încredinţez duhul; și chiar dacă viermii îmi vor nimici trupul, dămi totuși ca, în trupul meu, să Te văd pe Tine, Dumnezeul meu. 

 Dacă este voia Ta, nu lăsa ca boala aceasta să fie spre moarte, ci mai cruţă-mă încă puţină vreme, ca să-mi recapăt puterea duhovnicească înainte de a pleca de aici și de a nu mai fi văzut. Dacă socotești că este mai bine, fă ca această suferinţă să treacă îndată de la mine. Totuși, totuși, nu cum voiesc eu, ci facă-se voia Ta. Numai îndulcește-o, o, Doamne, prin simţirea dragostei Tale și întărește-mă prin puterea Ta cea mare în omul dinăuntru. Harul Tău să-mi fie de ajuns. Arată-Ţi tăria în slăbiciunea mea și, sub umbra aripilor Tale atotputernice, sufletul meu să-și găsească adăpost până va trece această zi a cercetării Tale. Arată-mi, o, Doamne, pentru ce Te judeci cu mine. Căci știu că, în credincioșia Ta, ai îngăduit să fiu astfel tulburat. Așterne-mi Tu patul în boala mea și fă ca nuiaua Ta, precum și toiagul Tău, să mă mângâie. Dă-mi ca prin răbdare să-mi câștig sufletul. Și, deși suferinţa aceasta nu este acum pricină de bucurie, ci de întristare, dă-mi totuși, o, Doamne, să fiu astfel deprins prin ea, încât să aducă în mine roadele pașnice ale neprihănirii. Fă ca necazul, o, Doamne, să lucreze răbdare, răbdarea biruița, iar biruința nădejde, chiar acea nădejde care nu dă de rușine și prin care dragostea Ta, o, Dumnezeule, să fie turnată în inima mea. Dă-mi, o, Doamne, în aceasta și în toate lucrurile, să aduc mulţumiri și învrednicește-mă să sufăr voia Ta, precum și s-o împlinesc, asemenea îngerilor din ceruri. O, pentru mila Ta cea nemărginită, nu lăsa ca Satana să câștige vreun folos de la mine, ispitindu-mă să Te învinuiesc cu nebunie. Nu lăsa ca un nenorocit ca mine să se plângă vreodată de această pedeapsă pentru păcatele mele, știind că primesc răsplătirea cuvenită fărădelegilor mele. O, nu mă lăsa să strig împreună cu nelegiuitul Cain: „Pedeapsa mea este mai mare decât o pot purta”; ci dă-mi să Te sfinţesc în inima mea pe Tine, Doamne Dumnezeule, și să mă bucur în necazul acesta, știind că pe cine iubești îl pedepsești și biciuiești pe orice fiu pe care-l primești. Binecuvântat fie Numele Tău, o, Doamne, că încă nu m-ai lăsat în voia unei minţi lepădate. Binecuvântat fie Numele Tău că nu m-ai blestemat, precum pe drept aș merita, așa cum ai făcut cu smochinul neroditor. Binecuvântat fie Numele Tău că încă binevoiești să sapi și să pui gunoi împrejurul meu. O, curăţește-mă, curăţește-mă pentru mila Ta și dă-mi ca de acum înainte să aduc roadă pentru Tine. O, nu mă lăsa să uit această zi a cercetării mele; iar dacă este buna Ta plăcere să nu mor, ci să trăiesc, dă-mi să vestesc neîncetat lucrările Tale, o, Doamne. Ori de câte ori voi fi curăţit, dă-mi să mă întorc îndată și să-Ţi aduc mulţumiri. Împreună cu robul Tău Ezechia, dă-mi să mă sui în casa Ta, o, Doamne, și să-mi împlinesc înaintea Ta juruinţele pe care le fac acum, cât sunt în necaz. Nu mă mai lăsa să păcătuiesc, ca să nu vină peste mine un rău și mai mare; și, precum ai binevoit să Te descoperi în Templu sărmanului om pe care l-ai vindecat în zilele întrupării Tale, binevoiește, pentru mila Ta, să Te descoperi și mie. Atunci îmi voi arăta mulţumirea nu numai cu buzele, ci și cu viaţa, dându-mă pe mine însumi în slujba Ta, Tu, care ai murit pentru păcatele noastre și ai înviat pentru îndreptăţirea noastră; Căruia, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, să-I fie toată cinstea și slava, acum și în veci. Amin.