
Remediul (1) Primul remediu împotriva
acestui plan al lui Satan constă în a te gândi cu seriozitate că multe lucruri pot fi contrare dorinţelor
noastre, fără să fie contrare binelui nostru. Avraam, Iacov, David, Iov,
Moise, Ieremia, Iona şi Pavel au avut parte de multe lucruri contrare
dorinţelor şi încercărilor lor, dar care nu au fost contrare binelui lor; lucru
pe care-l ştiu toţi cei care şi-au comparat cu înţelepciune dorinţele şi
încercările, cu acţiunile lui Dumnezeu. Medicina e adeseori contrară dorinţelor
pacientului, deşi nu lucrează contrar binelui lor.
Îmi amintesc
de povestea unui om evlavios, care a avut marea dorinţă de a merge în Franţa,
şi care, pe când se îndrepta spre corabie, şi-a rupt piciorul; căci a plăcut
Providenţei să rânduiască astfel lucrurile, deoarece corabia pe care s-ar fi
dus s-a scufundat şi niciun om nu s-a salvat; astfel că, prin ruperea osului,
i-a fost salvată viaţa. Cu toate că Providenţa a fost contrară dorinţei sale,
nu a fost contrară binelui său.
Remediul (2) Al doilea remediu împotriva
acestui plan al lui Satan constă în a te gândi cu seriozitate la faptul că mâna lui Dumnezeu poate fi împotriva unui om
atunci când dragostea Lui şi inima Lui sunt peste omul acela. Niciun om nu
poate afirma cum e inima lui Dumnezeu pe baza lucrării mâinii Lui. Mâna lui
Dumnezeu a fost împotriva lui Efraim, cu toate că dragostea Sa, inima Sa, erau
peste Efraim: „Aud pe Efraim bocindu-se: «M-ai pedepsit, şi am fost pedepsit,
ca un junc nedeprins la jug; întoarce‑mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti
Domnul, Dumnezeul meu! După ce m-am întors, m-am căit; şi după ce mi‑am
recunoscut greşelile, mă bat pe pulpă; sunt ruşinat şi roşu de ruşine, căci
port ocara tinereţii mele». - «Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de
Mine?» «Căci când vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingăşie de el, de aceea
Îmi arde inima în Mine pentru el, şi voi avea milă negreşit de el, zice
Domnul»” (Ier. 31:18‑20).
Dumnezeu
poate privi încruntat, poate certa cu tărie, poate lovi aspru chiar şi atunci
când iubeşte mult. Mâna lui Dumnezeu a fost puternică împotriva lui Iov, cu
toate că dragostea Sa, inima Sa, au fost peste Iov, aşa cum puteţi vedea dacă
comparaţi capitolele 1 şi 2, respectiv 41 şi 42. Mâna lui Dumnezeu a fost
puternică împotriva lui David atunci când inima lui a fost plină de dragoste
faţă de el. Cel care trage concluzia că inima lui Dumnezeu e împotriva celor
împotriva cărora e întinsă mâna Sa, va ajunge să condamne generaţia celor
drepţi, pe care Dumnezeu nu i-a condamnat.
Remediul (3) Al treilea remediu împotriva
acestui plan al lui Satan constă în a te gândi că toate acţiunile contrare ale Providenţei, care vin peste sfinţi, sunt
trimise cu scopul de a lucra vreun bine nobil pe care Dumnezeu intenţionează
să-l reverse peste ei. Providenţa a fost contrară dorinţelor lui David
atunci când i-a luat copilul născut din păcat, dar nu a fost contrară în ce
priveşte un bine mai nobil; căci nu a fost mai bine pentru David să aibă ca
urmaş legitim pe unul ca Solomon, decât să fie un bastard cel care să poarte
coroana şi să ţină sceptrul?
Ştiţi că
Iosif a fost vândut într-o ţară îndepărtată din cauza invidiei şi răutăţii fraţilor
săi, iar mai apoi pus la închisoare din cauză că nu a vrut să fie prizonierul
poftelor stăpânei lui; însă toate aceste providenţe au dus la avansarea sa şi
la păstrarea familiei tatălui său, care era atunci Biserica vizibilă a lui
Hristos. În aşa fel a condus Providenţa lucrurile cu o mână înţeleaptă, încât
ceea ce au intenţionat ei spre distrugere, a fost spre promovare. Aşa că Iosif
a fost vândut de fraţii săi pentru ca aceştia să nu i se închine, deşi i s-au
închinat apoi din cauză că a fost vândut.
David a fost
destinat la împărăţie, dar, o, strâmtorările, problemele şi morţile prin care a
trebuit să treacă înainte să poată simţi greutatea coroanei! Şi toate acestea
au fost cu scopul de a-i face coroana mai dulce, şi pentru a o fixa mai ferm şi
mai slăvit pe capul lui. Dumnezeu aşa a lucrat, încât ofensa simţită de Iona,
cât şi lucrurile care i s-au întâmplat, să promoveze acel scop final căruia i s‑a
opus el cel mai mult la început. Iona a fugit la Tarşiş, apoi a fost aruncat în
mare, dar salvat printr-un miracol. Apoi marinarii care l‑au aruncat pe Iona în
mare, după cum e foarte probabil, au spus celor din Ninive ce s-a întâmplat;
aşa că el trebuie să fie un om al lui Dumnezeu, iar avertismentele sale trebuie
crezute şi ascultate, aşa că trebuiau să se pocăiască şi să se smerească,
pentru ca mânia cu care au fost ameninţaţi să nu se dezlănţuie.
Remediul (4) Al patrulea remediu
împotriva acestui plan al lui Satan constă în a te gândi cu seriozitate la
faptul că toate acţiunile ciudate,
întunecate, profunde şi schimbătoare ale Providenţei, cu care dau faţă
credincioşii, îi vor duce mai departe pe calea lor către cer, în călătoria lor
spre fericire. Înţelepciunea şi dragostea divină vor orchestra în aşa fel
lucrurile de aici de pe pământ, încât ele vor lucra spre binele real, lăuntric
şi veşnic al celor ce-L iubesc. Toate acţiunile aspre ale Providenţei din viaţa
lui David au contribuit la aducerea lui pe tron; şi toate acţiunile aspre ale
Providenţei din viaţa lui Daniel şi a celor trei prieteni ai lui au contribuit
la avansarea lor. Aşa că acţiunile aspre ale Providenţei de care au parte
credincioşii vor contribui la înălţarea sufletelor lor deasupra tuturor
lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu. Aşa cum apele au ridicat corabia lui Noe
mai aproape de cer, şi cum toate pietrele care treceau pe lângă urechile lui
Ştefan l-au adus mai aproape de Hristos, piatra din capul unghiului, la fel,
toate acţiunile ciudate şi aspre ale Providenţei, de care avem parte, ne vor
înălţa mai aproape de ceruri şi ne vor aduce mai aproape de Hristos, această
piatră din capul unghiului, atât de preţioasă.