Imoralitatea este efectul idolatriei. Altfel spus, cauza imoralității este idolatria.
În Romani capitolul 1 se observă clar acest principiu pe scara degradării umane. Mai întâi este abandonarea
cunoașterii și proslăvirii lui Dumnezeu: „fiindcă măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu”;
apoi, crearea unui idol: „au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor...” și
apoi vine dezmățul: „plini de orice fel de nelegiure, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate...”
Adunarea care avea probleme cu imoralitatea („între voi este curvie”) avea probleme cu idolii („fugiți de
închinarea la idoli”).
Înainte ca poporul Israel să se dedea la jocuri, ușurătate, destrăbălare ei au făcut un vițel de aur. Mai întâi au
făcut vițelul, apoi au fost jocurile; iar Cuvântul spune că „Moise a văzut vițelul și jocurile”. Observați apoi ce a
făcut Moise: „a luat vițelul, pe care-l făcuseră ei, și l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenușă”. El nu s-a ocupat de
jocurile lor și de dezmățul lor, ci de idolul lor; astăzi, liderii religioși sunt preocupați doar de jocuri.
„Desigur”,spun ei, „vițelul acesta este din aur curat și ne trebuie acest aur la facerea cortului cu toate uneltele
lui. Până la urmă, nici nu arată rău... și a fost făcut cu atâta trudă...!”
Astăzi în poporul lui Dumnezeu este multă ușurătate, muzică păgână, desfrâu, lăcomie, pornografie, familii
destrămate... da, dar este multă idolatrie! Acestea sunt doar consecințele idolatriei! Dacă am înțelege acest lucru,
nu am mai organiza conferințe după conferințe ca să temperăm jocurile, muzica, imoralitatea, ci am distruge idolii
și am face tot ce ne sta în putință pentru a restaura cunoașterea și manifestarea prezenței lui Dumnezeu în mijlocul
poporului Său. Și atunci jocurile ar înceta în adunări, iar întreaga societate păgână care ne înconjoară s-ar simți
paralizată și cu mâinile legate față de păcat.
Atunci când Dumnezeu a coborât pe munte în mijlocul poporului Său exista teamă de Dumnezeu și vă asigur că nimănui
nu-i trecea prin cap să se dedea la păcat! Atunci când Iacov a scos dumnezeii străini din casa lui, „groaza lui
Dumnezeu s-a răspândit peste cetățile care-i înconjurau”.
Nu există un păcat mai mare și mai evident astăzi ca idolatria; și nu există nicio nevoie mai mare decât
manifestarea prezenței lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său! Toate celelalte păcate și nevoi sunt secundare.
Iacov, Ghedeon, Ilie, Ioan, arătați-vă! Adunarea trebuie curățată de idoli! Ziua sau noaptea ca Ghedeon, nimiciți-i!
Nu vă fie milă nici de idoli, nici de cei ce îi iubesc! Zdrobiți-i! Iată numele a doi dintre cei mai respectați:
dumnezeul aspru și sever propovăduit de conservatori și dumnezeul toleranței și al dragostei propovăduit de
libertini. Dați cu ei de pământ; nu au nicio legătură cu Singurul și Slăvitul Dumnezeu adevărat care strălucește pe
paginile Scripturii!
Tu cu ce te ocupi? Cu jocurile sau cu vițelul?