Deși în vremea noastră mulți oameni au prea puțin timp [să se gândească la] unitatea bisericii și nu se îngrijorează de probleme ce țin de schismă, totuși unitatea și diviziunea rămân niște chestiuni vital de importante. Spectacolul denominațiilor concurente a devenit pentru mulți mai degrabă o realitate a vieții, și nu o rușine. Se feresc de genul de hiper-separatism care consideră orice unitate drept o conspirație, făcând publicitate cauzelor comune bazate pe un set minimalist de convingeri generalizate.