„Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini!” (Ier.4:3) 
„Desțeleniți-vă un ogor nou! Este vremea să căutați pe Domnul, ca să vină și să vă ploaie mântuire.” (Osea 10:12) 

A venit din nou toamna. După strânsul roadelor urmează imediat pregătirea pământului pentru următorul semănat. Agricultorii știu tot ceea ce implică acest lucru, dar totul începe cu aratul. Așa că toamna tractoarele își înfig adânc plugurile pentru a desțeleni ogoarele, iar primăvara brazdele se sfărâmă cu ușurință sub greutatea discului după înghețul din timpul iernii. În acel pământ pufos agricultorii aruncă sămânța și așteaptă de la Dumnezeu ploaia la vreme potrivită pentru ca acea sămânță, murind să rodească. Acesta este procesul pe care agricultorii îl repetă în fiecare an pentru a avea roade.  

Dar să presupunem că cineva are un ogor de pe care a cules rodul toamna, dar nu mai ară acel câmp. Primăvara când vine vremea semanatului iese și el pe câmp și aruncă sămânță pe ogorul lui. Apoi se roagă ca Dumnezeu să trimită ploaie.Ce ar spune agricultorii despre el? Iată un fanatic! Da, aceasta este o descriere perfecta a unui fanatic. 

Dumnezeu s-a uitat la poporul Israel de odinioară și i-a văzut semănând pe un pământ bătătorit și plin de spini care nu a fost arat de ani de zile, apoi se rugau ca Dumnezeu să trimită ploaia. 

Văd o descriere atât de exactă a zilelor de acum!!! Semănăm, ne rugăm dar Domnul nu trimite ploaia mântuirii. De ce? A venit vremea să ne întrebăm: Pe ce fel de ogor semănăm? Dacă dorim ca Domnul să trimită ploaia mântuirii peste cei din casele noastre, peste vecinii noștri, peste satele și orașele noastre, este nevoie de o arătură adâncă, adică o pocăință profundă. Dacă un om, o familie, o adunare, o denominație vrea ca Domnul să trimită ploaia mântuirii, atunci să asculte porunca Domnului: „Pocăiește-te și întoarce-te la dragostea dintâi!” 

Oare accentul în zilele noastre nu se pune pe „a semăna” și „a ne ruga”? Pe de o parte, se fac tot felul de  conferințe care să motiveze oamenii să semene cu zel, pe de altă parte, alții cheamă poporul la rugăciune: să ne rugăm, să ne rugăm! 

Dumnezeu a spus poporului atunci și ne spune și nouă acum: Încetați cu semănatul! Încetați cu rugatul! Pocăiți-vă! Desțeleniți-vă un ogor nou! Semănatul are vremea lui, rugatul își are vremea lui; dar acum este vremea să căutați pe Domnul, să vă întoarceți din toată inima le El. 

Dar astăzi pocăiții nu mai suportă mesajul pocăinței. Sunt gata să meargă până la marginile pământului semănând numai ca sa nu se pocăiască. Alții sunt gata să petreacă zile și nopți în post și rugăciune, dar nu vor să renunțe la minciună, răutate, lăcomie, pornografie, invidie, gelozie,... 

Cuvântul Domnului de aici se adresează „oamenilor din Iuda și Ierusalim”, nu preoților, nu păzitorilor Legii, nu păstorilor sufletești, ci oamenilor simpli: „Desțeleniți-vă un ogor nou!” Tu, creștin simplu, care ai fost răscumpărat cu sângele Mielului lui Dumnezeu, care ai primit o neprihănire veșnică, ai fost luat din Adam și așezat în Hristos, unit cu El în moartea, învierea și înălțarea Lui, nu-i așa că s-a înțelenit ogorul inimii tale? Nu-i așa că nu mai arde inima ta de dragoste pentru El? Nu-i așa că au crescut spinii pe acest ogor înțelenit? Nu-i așa că ai sufletul plin de griji? Nu-i așa că iubești mai mult confortul din lumea aceasta decât tânjești după patria cerească? 

Recunoaște numai aceste lucruri înaintea lui Dumnezeu. Fii onest. Nu mai încerca să dai impresii false semănând și rugându-te pentru ploaie. Mărturisește Domnului starea ta și cere-i o inimă nouă, o dragoste aprinsă, o viață curată. Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu. El va face ceva nou pentru tine. „Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară”, a spus Domnul Isus. 

Apoi, renunță la tot ceea ce te-a adus în starea aceasta: o învățătură legalistă, anturaje, prieteni, căutări. Schimbă direcția vieții tale de la ceea ce se vede la ceea ce nu se vede. Alipește-te de El cu orice preț, chiar dacă te vei simți singur pentru un timp. Toți sfinții au trecut pe aici. E vorba de un ogor nou. Da, fanaticii care doar seamănă și se roagă te vor numi pe tine fanatic pentru că iei în serios Cuvântul lui Dumnezeu. Ciudat. Știu. Dar e ok. Vei dori să-i faci conștienți pe cei ce te lovesc că greșesc. Nu este necesar să o faci. Lasă-i pe mâna lui Dumnezeu. El se va ocupa de ei, dar acum tu trebuie să înțelegi că El Se ocupă de tine.  Așa că, fă ceea ce a făcut și David: „Stau mut, nu deschid gura, căci tu lucrezi.” Nu încerca să te aperi. Domnul este Apărătorul tău, El este Scutul tău. E posibil ca toți să fie împotriva ta și chiar tu însuți să te osândești, dar în Isus Hristos, Dumnezeu este pentru tine și va folosi toate loviturile pentru purificarea ta. Aleluia! 

Atunci, peste sămânța aruncată în ogorul desțelenit Dumnezeu va da ploaie și această ploaie va face să aduci rod veșnic, rod care va rămâne, unul 30, altul 60, altul 100. Aleluia! 

Trimite, Doamne ploaia după făgăduința Ta peste toți cei ce și-au desțelenit ogorul și Te așteaptă pe Tine. Amin.